Under and Over It

Hello kiddies,

Summer, huh? Well I think this is the first day without rain since... June or something? NOT complaining since I hate the heat, but I'll admit it, it's actually nice to enjoy a sunny day once in a while, especially since my vacation just started and I had a really chillaxing day, representing (the start of) a transformation process, if I may call it so. 

Lost In The Echo

July 20th 2017, 21:40. It was just a regular Thursday night. Was getting a bit sleepy, but I still wanted to watch an episode of something or some cartoons before actually going to bed. So I was just browsing around and since I couldn't make up my mind, I refreshed my Facebook news feed and I felt as if lightning stroke me. Someone was making a really bad joke. I begin to scroll down. Everybody was going nuts, the news was spreading, it began to be posted all over the most read media channels. Pulse rising. This can't be true. No. I've barely just made peace with the fact that Chris Cornell is not with us anymore and now this?! Denial. A feeling of immense emptiness. Scroll. Scroll. Shit. Shit!!! My teenage self was crushed. Shock. My generation is in total shock, I can see it from their posts and I can feel it, I swear. Google. Twitter. It's viral. Acceptance...? My head is spinning. The voice that set me, and millions of other teenagers on this musical path, is no more. I'll never get to experience the so energetic live show that I've had on my wish list for such a long time. I'll never get to sing their songs along with my friends at their show. I'll never gaze my eyes on the human being that I admired so much.

The Mask and the Mirror III

The Mask and the Mirror

The Mask and the Mirror II

Gently touches the Mask. Stares at it.

Yes, just like that... Closer, closer... The pain will end... It will all end...

Grabs the Mask and holds it just in front of his face. Remains like that, pondering, while tears begin to flow.

You know you want to, child.
I am already You.

"What are you, and why today,

all that's tragic, feels the same

There's no feeling, there's no pain,

cold, rain"

Suddenly, there was no anger, no fear, no nothing. His tears stopped pouring. He just stood there with his eyes fixed on the Mask, so close to his face, then took a peek at the Mirror. He never felt this tired before, it was so consuming, this inner battle that he was fighting for so long was simply too much. 

"From the darkness, into the light

Face the demons, left and right

If there's no wrong, can there be right?

Only a thin, fading line"

ARTmania 2013 (Part II)

Ziua 3 - sâmbătă, 10 august 2013

După o noapte mai mult sau mai puţin interesantă, au urmat ceva mai multe ore de somn şi o trezire drăguţă care mă anunţa că voi merge într-un road trip pe două roţi cu un Bandit viteaz. Numai bine, chiar aveam nevoie de aşa ceva, mai ales că se arăta din nou o zi toridă. Aşadar, relaxare totală şi plimbărică până pe la 4PM. 

Ce vreme răcoroasă şi plăcută am întâlnit aici...

ARTmania 2013 (Part I)

A trecut şi ARTmania, evenimentul pe care îl aştept cu mare drag şi multă nerăbdare de la an la an. Oricine a fost, cel puţin o dată, la acest festival îşi poate da seama de ce spun asta: profesionalism, varietate şi frumuseţe intr-un decor de vis. Bineînţeles că şi ediţia de anul acesta s-a încadrat perfect in tipar şi nu ne-a dezamăgit. Cred că singura mică problemă a fost căldura insuportabilă, dar i-am făcut faţă!

Ziua 1 - joi, 8 august 2013

Am ajuns în Sibiu pe la ora 2PM şi mi-am dat seama ce ţeapă am luat fix când am coborât din autocar. Eram mai mult ca sigură că în Sibiu o să mă răcoresc, dar se pare că nu avea să fie aşa, ba din contră, era chiar mai cald. Horror. Eh, ne descurcăm. Un suc cu gheaţă, o discuţie cu un vechi prieten pe superba terasă de la Cafe Wien, acompaniaţi de acorduri de pian şi deja mă simţeam mai bine. Am stabilit cu restul prietenilor implicaţi în "excursia ARTmania" să ne odihnim sau să lenevim până pe la 5PM, că nu prea avea niciun rost să ne topim pe afară. Zis şi făcut. Cu forţe proaspete, s-a strigat catalogul la Bohemian Flow în Piaţa Mică, şi tocmai bine că ne-am aşezat pe noua terasă cu vedere spre scena unde aveau să cânte The Mono Jacks şi Lights Out!. Dacă nouă ne era super cald cu ceva rece în faţă şi stând la umbră, chiar nu vreau să ştiu cum s-au simţit ei cântând pe drăcovenia aia de scenă la etaj. Nu zic că nu arăta bine, chiar era cool aşa, dar... pana mea, la 38 de grade +, nu cred că a fost tocmai plăcut. Oricum, ambele trupe au sunat bine şi au strâns ceva lume dornică de distracţie în Piaţa Mică.

Visual Memories

Hello, hello! Pffft, such a hot day! Do not leave your houses, or else you will melt.

I've made some changes on my blog, added some new gadgets; I'm pretty much satisfied with the result, but of course, there's always room for improvement. I'm taking it slowly, gonna add some more features the next time I'll get bored, haha! 

So today I was thinking of starting a new category here, one with photos (relax, I don't claim to be a photographer! I just like to believe that sometimes I manage to capture little, beautiful pieces of everything that is surrounding us, in my own non-professional way), because I'd like to share with you some of my Visual Memories. I will post the title of the photo beneath it, with a direct link that will lead you to the original location of the photo, in case you are interested in seeing details or some information about it. 

Hope you'll like this new category! Feel free to share your opinions with me! :)

Sparkle

The Mask and the Mirror II

If the first part of The Mask and the Mirror the voice was given to the Mirror, that tried to encourage the main character to face his/her fears and to let go of the Mask, this time it is the Mask's turn to pledge its beliefs. To whom will you listen?

Do you really believe in success without me by your side?

Do you really think you can manage to face another day without me protecting you?

Do you truly believe that people will like you if you give me up?

My child, you are such a fool if you only dare to dream that you could possibly manage without me...

I am the one that grants you strength and courage to face every little obstacle that you encounter.

I am the one that keeps your so-called friends close. Let's be honest... It is already hard enough for me to make you seem a pleasant person, so try, just try, to imagine how would this become if it wasn't for me. You are lonely even with them at your side, or what is left of them... because you dared listen just for a little while to that good for nothing Mirror and you instantly committed grave mistakes. When will you learn that honesty and kindness are NEVER answered with sincere goodness? People always forget those who help them, those who listen to their pathetic constant whining and feeling sorry for themselves, ah, even I sometimes feel like cracking from hearing all those complaints and stupid problems! You sank in this complicated devotion of trying to help them fix most of their troubles, forgetting that nobody will stand with you when hard times will follow your steps. Only after feeling the terrible sting of disappointment, you dare turn to me. 

Yes... Disappointment... It consumes you. And I can only enjoy this torment of yours, because it always leads you back, right in my caressing, patient arms.

Rock the City 2013

În sfârşit, mi-a venit cheful să scriu şi eu despre toată nebunia din weekend-ul trecut. Mai mult ca sigur, aţi citit deja vreo 20 de cronici de festival până acum, aşa că eu o să vă spun pe scurt ce mi-a plăcut şi ce m-a scârbit. Da, din păcate au fost şi multe minusuri. 

• Day 1

Prima şi cea mai tare chestie în legatură cu evenimentul acesta a fost că am mai evadat puţin din rutină şi am petrecut căteva zile faine alături de unii dintre cei mai dragi prieteni. În general, îmi place atmosfera de concert, probabil pentru că ştiu că nu voi fi singură acolo şi că ma voi întalni cu oameni dragi, indiferent dacă vorbim înainte să stabilim ceva sau nu. Şi din fericire, am regăsit mulţi oameni simpatici la Romexpo, în cele 2 zile de festival. Am mai băut o bere, am mai povestit ceva, şi a trecut timpul într-un mod foarte plăcut (am mai şi urlat ca apucaţii şi am rămas fără voce, dar e ok bă, e ok, haha!). Cu ocazia aceasta, vă şi mulţumesc pentru momentele frumoase petrecute împreună! *inimioare* 

Cât despre muzică, pentru prima zi de fest, am vrut neapărat să bifez concertul Rezident EX. De ce? Păi simplu: îmi doream de ceva ani să am şansa să îl aud (şi să îl văd, evident) pe Kempes cântând live. Cred că aveam 12-13 ani când Kempes pleca din Cargo şi nu avusesem ocazia să îi prind în concert. Ascultam cu nostalgie albumele lor şi nici nu visam că s-ar putea ivi ocazia să asist la un concert de genul. Dar uite că se mai schimbă roata şi pe 27 iulie, în prima zi de Rock the City, am fost foarte fericită să îi văd pe Rezident EX. Kempes mi s-a părut într-o formă de zile mari, extrem de energic şi vesel şi m-am bucurat să văd şi publicul foarte entuziasmat. În mod negreşit, e unul dintre cei mai iubiţi solişti de muzică rock de pe la noi şi va rămâne aşa pentru mult, mult timp. Se vede foarte clar că omul are o pasiune enormă pentru ceea ce face şi cred eu că i-au lipsit foarte mult scena şi căldura ascultătorilor. 

Rezident EX @ Rock the City 2013