Saturday, August 17, 2013

ARTmania 2013 (Part II)

Ziua 3 - sâmbătă, 10 august 2013

După o noapte mai mult sau mai puţin interesantă, au urmat ceva mai multe ore de somn şi o trezire drăguţă care mă anunţa că voi merge într-un road trip pe două roţi cu un Bandit viteaz. Numai bine, chiar aveam nevoie de aşa ceva, mai ales că se arăta din nou o zi toridă. Aşadar, relaxare totală şi plimbărică până pe la 4PM. 

Ce vreme răcoroasă şi plăcută am întâlnit aici...
Banditul viteaz :)

Am "descălecat" la Sala Thalia şi fix în momentul acela mi-am dat seama că oricât de des aş merge în Sibiu, tot mi se va face mereu dor de oraşul acesta, pentru că s-au întâmplat prea multe aici şi cred că am reuşit să mă identific şi să creez o legătură strânsă cu tot ce înseamnă Sibiul. Am profitat de ocazie şi am dat o tură de Cetăţii, singură, şi în momentele acelea m-au încercat nişte sentimente foarte ciudate şi mixte... Dar am refuzat să le las să mă copleşească, aşa că am tulit-o rapid pe Bălcescu şi m-am bucurat de o îngheţată bună cum numai în Sibiu găsesc. Câteva telefoane şi ne-am adunat din nou pe terasa din Piaţa Mare, în aşteptarea concertelor, de data aceasta, pe o vreme ceva mai îndurătoare, semne că ar veni o ploicică.

Xandria - primul nume pe scena din Piaţa Mare din ziua de sâmbătă. Pe mine nu prea m-a atras niciodată genul ăsta de trupe gothice cu gagici aşa sensibile, din simplul fapt că mi se părea că toate sună şi arată la fel, şi nu aduc nimic nou. Despre Xandria am auzit pe toată lumea comentând "era mai bine cu tipa cealaltă la voce" şi tocmai asta m-a făcut curioasă să le dau o şansă, pentru că, în general, oamenilor le plac lucrurile cu care s-au obişnuit şi atunci când intervine o schimbare, gata, nu mai e ok şi începe cârcoteala. Cel mai probabil o să îmi aud vorbe că habar n-am eu de muzică (de-aia nu o să mai dorm noaptea), dar mie chiar îmi place Manuela Kraller, adica noua solistă. Şi îmi place foarte mult cel mai recent album al lor şi anume Neverworld's End, lansat anul trecut. E în forţă, are balans şi nu mă adoarme, iar Manuela chiar este o prezenţă foarte plăcută şi a dovedit asta şi live. Publicul era cam plictisit, aparent nu prea avea chef de ei, dar Xandria a reuşit să îi anime şi la un moment dat am văzut şi steagul României trecând de la un membru la altul, ceea ce a bucurat şi mai mult publicul. Până la urmă, toată lumea a fost mulţumită, iar mie chiar mi-a plăcut concertul lor şi m-a energizat. Printre piesele cântate s-au numărat şi Valentine, Forevermore, Euphoria, Blood On My Hands, Soulcrusher, Ravenheart



Ne mai delectăm cu o bere, aşteptându-i pe cei de la Orphaned Land. Am auzit de băieţii ăştia cred că acum vreo 2-3 ani şi mi s-au ridicat antenuţele când am citit că genul abordat de ei ar fi Oriental Metal. Ok, hai să vedem cum sună. Chestia e că sună foaaaarte bine şi fresh aşa, sau cel puţin eu una mă bucur enorm când găsesc ceva care iese din tipar, dar este de calitate. Chiar vă recomand să îi ascultaţi şi să citiţi un pic despre ei, când aveţi voi chef, că merită. Aşa, şi au început ei concertul, pe care îl aşteptam cel mai mult referitor la ziua de sâmbătă, foarte simpatici şi vorbăreţi, ne-au îndemnat să ţopăim cu ei şi aproape toată lumea s-a conformat. Nu prea aveai cum să stai nemişcat, sincer, muzica lor e de aşa natură încât să poţi să şi dansezi, dacă pot să zic aşa. Şi te binedispune, frate! Să mă gândesc ce piese am auzit, că nu am ascultat atât de mult cât să le recunosc pe toate... Hmm... All Is One, Sapari, Norra el Norra, Our Own Messiah, Freedom. A fost un concert extraordinar şi m-am bucurat foarte mult că au fost prezenţi la ARTmania anul acesta. Dacă vreţi să îi vedeţi live, urmăriţi datele de turneu; am văzut că mai au 2 concerte în România, în curând. 


Nici nu au apucat bine să termine Orphaned Land de cântat, că s-a pus o ploaie, mă neneee... Evident, pelerinele mele de ploaie pe care am ţinut neapărat să le iau cu mine, stăteau bine merci în bagaj, la pensiune. Le-am avut în geantă la fiecare concert la care am fost, numai la ăsta nu. Şi a plouat cu găleata. Heh. Ne-am adăpostit şi noi cum am putut, dar până la urmă ne-am retras într-un bar. Nu sunt fan Lacrimosa şi nu avea niciun rost să stau în ploaie pentru ei, doar ca să fiu cool sau ceva de genul. Nu nene, dacă aş fi fost fan, categoric aş fi stat, cum am făcut în alte dăţi. Oricum, mi s-a părut foarte interesant să văd o grămadă de lume pregătită pentru concertul Lacrimosa, dar care la primul semn de ploaie fuga-fuga în primul bar. Talking about posers. Nu insist, nu are rost. Cinste celor care au stat acolo să-şi vadă idolii, asta da tărie de caracter. Din câte mi s-a povestit şi din câte am observat şi eu, a fost un concert reuşit cu o atmosfera frumoasă şi fanii lor au rămas mulţumiţi şi încântaţi de show and that's great.



Concluzii

ARTmania a oferit un mare "in your face" altor festivaluri cunoscute de pe la noi, cu toate că nu cred că a intenţionat asta. În fiecare an s-a dat dovadă de profesionalism şi de o organizare decentă, într-un loc de vis, unde, cred eu, că ne-am simţit ca în poveşti. Bineînţeles, la fel, în fiecare an s-au găsit frustraţi care să comenteze chestiuni legate de line-up şi diverse. Aştept şi eu momentul când aceşti cârcotaşi atotştiutori vor înceta să îşi mai bage nasul peste tot, pentru că nu e necesar şi chiar sunt penibili şi plictisitori. Dacă vreţi brutalităţi, mergeţi la festivalurile în cauză; chiar nu mai are rost să comentaţi, pentru că, slavă zeilor, avem de toate pentru toţi chiar la noi în ţară. Şi dacă nici aşa nu sunteţi mulţumiţi, puneţi bani la ciorap şi mergeţi în alte ţări că nu vă opreşte nimeni, dar pe bune... încetaţi cu văicărelile că aşa îmi vine să vă troznesc căte o şosetă împuţită peste ochi... şi nu ar fi plăcut deloc. Pentru voi.

Nu a fost nici foame de bani şi nici vreo regulă idioată că dacă intri, nu mai ai voie să ieşi din incinta festivalului. Jetoane la 5 RON pentru orice buzunar, terase amenajate fain, frumos cu umbreluţe, aşa încât să nu leşine nimeni de căldură, şi oricum, dacă nu aveai chef să stai acolo, puteai merge unde dorea inimioara ta şi nu se lua nici Aghiuţă de tine. Nu am văzut cozi. Deci se poate. Şi nici nu am fost pipăită cu exagerare la intrare. No bun. Mi-e foarte lene sincer să mai scriu despre toate evenimentele care au avut loc în săptămâna 5-11 august, dar vă las linkuri, să vedeţi că nimeni nu s-a plictisit şi la orice oră găseai ceva interesant de făcut sau de văzut. Şi chiar dacă nu aveai bilet la festival, tot te puteai bucura de o sumedenie de activităţi!

Deci linkuri cu chestii mişto (nu fac reclamă nimănui, astea mi-au plăcut MIE cel mai mult):

Cam atât despre ediţia de anul acesta, probabil aş mai fi avut câte ceva de zis, dar mie îmi vin ideile noaptea şi apoi le uit. A FOST SUUUUUPER! Abia aştept să primim informaţii legate de ediţia viitoare! Orice ar fi, ştiu clar că nu voi fi dezamăgită. Ca o mică notă de subsol, mi-aş dori ca până la anul, unii să mai lase din fiţe acasă şi să devină un piiiiic mai open-minded, iar alţii să devină puţin mai responsabili ca să nu mai existe niciun fel de stres... dacă tot mergem acolo să ne distrăm şi să ne relaxăm. Mkey? Le mulţumesc celor care au fost alături de mine acolo, întotdeauna este o experienţă de neuitat când mergi într-un loc drag cu prietenii apropiaţi. De asemenea, mă bucur că (din nou, cu ocazia concertelor) v-am reîntâlnit pe mulţi dintre voi în Sibiu, chiar dacă pentru câteva clipe, am mai schimbat o vorbă, am mai făcut o poză... Mici amintiri şi momente care contează până la urmă. Ca de obicei, am şi cunoscut oameni noi, am stabilit legături noi şi sper că ne vom mai întâlni la o vorbă în viitorul apropiat. Yes, I am a social animal. Hai gata, că mă apucă nostalgia. 

Vă salut cu drag pe toţi cei implicaţi în povestea ARTmania şi le mulţumesc organizatorilor pentru încă o ediţie reuşită! 



Cu drag,
Cris

1 comment: